Te simt: în vânt şi-n furtună, Şi pe-a privighetorii strună, În urletul de ape, marin Şi-n vuietul înserării lin, În bobul de grâu şi-n copaci, În gingaşele flori de maci. În clocot şi-n abandon Te ştiu, În pietre şi-n ce este viu. În tot ce-ai creat pe Pământ, Te simt, Doamne, şi Te cânt. Mă-nchin smerită-n faţa Ta, Şi-Ţi recunosc măreţia. Fără de Tine, a mea viaţă Ar fi pustie, doar în ceaţă, O dimineaţă fără auroră, Şi vapoare ce n-au proră.

Astazi a fost o zi in care m-am simtit minunat. Am fost s-o vizitez pe mamica mea scumpa, si tare m-am bucurat ca m-am intalnit cu unul dintre fratii mei care a venit cu familia sa-si viziteze mama. E vorba de fratele meu cel mai mare dintre baieti. Si-a adus si pe nepotica sa, Karina, care ne-a facut sa alergam dupa ea prin curte, fiind plina de energia specifica varstei. Astfel de evenimente au o incarcatura emotionala deosebita pentru mine.

Ce rol joacă destinul în viaţa noastră, a muritorilor?! Oare este totul planificat de la început în contabilitatea nevăzută a Destinului ? Chiar cu atâta precizie matematică sunt proiectate firele nevăzute ale Hazardului implacabil ? Liberul nostru arbitru poate, oare, interveni ? Eu cred că, nu ! Asa gandeam eu cu ceva timp in urma...

"Am m-ai castigat un unchi", a spus Raul, facand referire la fratele meu care s-a intors din Spania, in sensul ca au stat mult de vorba cand a venit el sa-si viziteze mama. Lui Nelu ii place mult sa discute cu copiii si ei sunt foarte apropiati de el, asa cum e si fiul meu, Dadi, care nu mai conteneste sa-l laude. "Abia in Spania, l-am descoperit", spune el adesea. Eu ma bucur ca si nepotii se inteleg la fel de bine cu fratii mei, precum ne intelegem noi intre noi. Doamne, ai grija de toti: frati, nepoti, stranepoti!

Vazand intamplarile din viata unor vedete de pe la noi, m-am gandit si eu, ca tot omul, ca ceea ce este cel mai cumplit pe lumea asta, e îndoiala! Teama de-a nu strica ceva, de-a nu te pripi, de-a nu nărui ce-ai clădit cu atâta trudă ani de zile, o familie frumoasă, care este darul cel mai de preţ, dăruit nouă, muritorilor, de către Fiinţa Supremă, care guvernează viaţa noastră şi mersul acestei lumi. Îţi pui mereu întrebarea: dacă nu este ceea ce crezi tu ? Dacă ţi se pare? Dacă nu ar fi bine să mai aştepţi puţin? Dacă, dacă, dacă… Ce bine ar fi fost, de nu era acest cuvânt dubitativ în dicţionarul mondial ! Cred că strămoşii umanităţii nu au cunoscut acest cuvânt, nici acest sentiment de incertitudine... Pentru ei existand doar realitatea palpabilă- ,,a fi sau a nu fi'', cum spune Hamlet, eroul dramaturgului englez, Shakespeare.

http://disa-naivitate.blogspot.com/search/label/Trairi In linkul acesta, veti citi despre cel mai tanar copil al mamei mele. Cum a venit pe lume, dar si cat de suparata am fost eu atunci.

Adesea, se spune aşa: Te iert, dar nu te pot uita. Doamne, vrei nu doar sa iertam, Ci şi totul să uitam...

Si astazi, cu spini Te inţeapă Şi-Ţi dau oţet în loc de apă. Şi astăzi, oh, Doamne, Te rănesc Cei ce, de păcat, nu se feresc. Palmele sfinte încă-Ţi străpung Cand la mantuire nu ajung. Şi astăzi, Te scuipă in fată, Cei ce resping a Ta povaţă.

Ştiu atât: cu Tine mi-e bine, Cum aş putea trăi făr'de Tine ? Doar Tu-mi dai linişte şi pace, Fără Tine, nimic nu pot face. Ştiu, Isuse, că Tu m-ai salvat, Când la Golgota, viaţa Ţi-ai dat. Recunosc că doar în braţul Tău Mă pot încrede când mi-e greu. Tu-mi eşti mamă, tată, frate, Inima-mi, doar pentru Tine bate. Când n-am pe nimeni şi-s părăsită, M-ajuţi să-nving orice ispită. În boală, necaz, disperare, Mi-ai îndreptat paşii pe Cale. În vremuri grele sau în nevoi, Isuse drag, Tu eşti cu noi.

Dacă-n cupa inimii ură-aş fi strâns, Doamne, ar fi de-ajuns, Oceanele din albie să scoată Şi Universul s-ar umple de apă. Dar sufletul meu un colţ edenic este, Plin, ca grădina ce-nfloreşte, cu pomi argintii, Unde se zbenguiesc ciripitoare zglobii. Dacă Cuplul primar, aici, ar veni, Pomul tabu nu l-ar mai pofti...

AMESTECATE: Simina-A inviat !

Doamne, Ajuta-mă, când crucea-i grea, Să o port, să nu tai din ea. Ridica-mă, când trestie sunt, Frânta şi cazută la pamânt. Aprinde-mă când pâlpâi încă Şi-s faclie gata să se stingă. Întinde-mi braţul când barca mea Se scufundă şi eu cu ea. Pazeşte-mă, când spune Satan, Că toate pe lume sunt în van. Ştiu că singură nicicând nu sunt, Când Te laud, Doamne, şi Îţi cânt.

1.La crucea de la Golgota, Doamne, vin să-ngenunchez cu viaţa mea. Sunt obosit de-al meu păcat, Sufletul mi-e-ndurerat; Ajută-mă ! Cor: Trimite-mi, Doamne, har din cer, Dă-mi mângâiere să nu pier, Primeşte viaţa mea în dar La cruce la calvar. Sfinţeşte, Doamne, fiinţa mea, Să pot să stau ’naintea ta, Să-Ti mulţumesc, că m-ai răscumpărat. 2. Sunt călător pe-acest pământ, nu fi tristă inimă, nu dispera. Stai lângă cruce, nu uita, Isus te va mângâia, Inima mea! 3. La crucea de la Golgota, Doamne, vin sa-ngenunchez cu viaţa mea. Azi Iţi predau inima mea, Isus, intră Tu în ea, De-a pururea! 4. Vin, vin sa-Ţi mulţumesc, Isus, Pentru Harul Tau nespus ce mi-ai dat Tu. Vin, vin la Tine, Isuse, sa Iţi cant, să Te slăvesc Toată viaţa mea.

În manuscrisul inimii, am adunat Prea multe slove scrise apăsat, Ce-şi aşteaptă-al lor soroc, Că-s scrise-n silabe de foc. Chinul sufletului meu Cântăreşte mult prea greu În balanţa lui Sisif Şi aşteaptă să ia chip. Durere, melancolie? Asta doar hazardul ştie...

In familia mea, exista cel putin doua perechi de "berbeci": eu cu sotul meu si fratele meu cu sotia. Nu mai vorbrsc de alti membri ai familiei, printre care nepoti si chiar stranepoti ai mamei mele. Sa ne traiasca cu totii! La multi ani! pentru vizitatorii mei "berbeci", si nu numai! O primavara binecuvantata!

Pentru toti vizitatorii mei, cea mai apreciata cantareata de muzica crestina. Sa aveti o primavara binecuvantata! In al mortii trist vesmant, Imbracat e Trupul Sfant, Flori de tainic legamant Stau de veghe la Mormant. Cerul plange dupa nori, Plang si stele in zori. In gradina stau soldatii, Sa pazeasca piatra portii. //:In amurgul rastignirii A apus raza iubirii, Soarele pe cer, s-a intunecat, Dar in zorii indurarii, Catre bolta nemuririi Din mormant, spre tronul slavei, Astazi, Printul pacii a-nviat A inviat, a inviat, a inviat.:// Ca un fulger luminat, In splendoare imbracat Piatra grea a rasturnat, Cand un inger a zburat. Giulgiul albului vesmant Sta cazut dar la pamant Este gol, astazi, Mormantul, Oare unde e Preasfantul? Pe cararea din gradini, Unde inima-ti alini, Cel cu fruntea intre spini A-nviat, sa I te-nchini. Sta pe tronul din slaviri Cu-a iubirii straluciri, Ne conduce in drumul vietii, In Cetatea diminetii.

Mi-e dor: De sărutări estivale, fierbinţi, De şoaptele-ţi neprefăcute, cuminţi, De-un umăr moale, pe care să zac Şi de braţe ce-n-juru-mi liane se fac. De feţe, ca o carte, deschise Şi zâmbete firave, cu buze neatinse. Aştept ochii-ţi şăgalnici, învăluitori Şi ridicări pe la subsuori. Mi-e dor chiar de şicane, uneori, Şi gâdilat de te-nfiori, De complicitate doar de noi ştiută, Şi apă vie... din căuş băută. Mia

Sunt pom cu rod lâng-o fantână În zi toridă, apă ce-alină, Umbre materne ce-nvăluie lin Soare apocaliptic pe cer senin. Balsam pe-o rană adâncă, Rouă catifelată pe luncă, Înfiorare în miez de noapte, Plăpânde visuri de puritate, Lună hieratică după o eclipsă, Versuri de sânge într-o elipsă, Sudoare şi belşug de grâne, Strigăte-n noapte şi suspine. Mia

AMESTECATE: Multumim, multumim!-Puiu Chibici Da, sa-I multumim! Avem atatea motive.

http://disa-amestecate.blogspot.com/2010/03/cantati-popoare-puiu-chibici.html E o zi de sarbatoare, deci sa-i cantam Celui vesnic Adorat!