http://www.lasertriodental.ro/

Materiale stomatologice

http://www.lasertriodental.ro/

Un gând

Faceți căutări pe acest blog

AMESTECATE

Totalul afișărilor de pagină

29 iun. 2014

28 iun. 2014

Mama...

Dinţi încălecaţi


N-a vrut să poarte aparatul când a fost mic. Nu are dinţi perfecţi, dar poate, de aceea, are mai mult farmec.

Aurelia lu' Filip, verişoara tatălui meu

Dorinţa unei mame

Tot ceea ceea ce-şi doreşte o mamă e să -şi vadă copiii fericiţi şi împliniţi.
Mamele cu mai mulţi copii, se pare, au rezultate mai bune în a-şi vedea odraslele că se înţeleg, că nu există ranchiună, divergenţe între ei. Nu la fel se întâmplă cu cele care au doar două vlăstare. Aici, în situaţiile cele mai multe, nu sunt aceleaşi rezultate. De ce? Puteţi voi, cititorii mei, să răspundeţi.

26 iun. 2014

O femeie deosebită-Maria Blaj

Verişoara mamei mele, mama lui Adrian, s-a dus la Domnul înaintea mamei mele.
Dumnezeu s-o odihnească!
Ioan Blaj, cumnatul ei, şi fostul meu director de şcoală, a prezentat acest necrolog la înmormântarea ei.
Editare
Din păcate, cel care a scris necrologul s-a dus si el, in urma unui accident stupid. A căzut pe o coasta de deal, in timp ce se afla cu nepotul sau pe meleagurile pe care le-a iubit atât de mult.
Astfel de oameni nu ar trebui sa treacă in neființa.

25 iun. 2014

Alex

Slabe speranţe....

Zi de zi, clipă de clipă, sperăm să-i facem fericiţi pe cei din jurul nostru.
Speranţă deşartă. Cu cât strădania e mai mare, cu atât rezultatul e mai slab.
Bine e de cel care nu-şi face iluzii în acest sens.

24 iun. 2014

Te duci copilarie...

De la Steve.
TE DUCI, COPILARIE
De Radu PietreanuMotto :
Mi-e grea maturitatea, mi-e greu să fiu docil
Aș da orice pe lume să redevin copil

Zburdam prin curtea plină cu rațe și găini
Trăiau pe-atunci părinții și rude și vecini
Mi le-ai luat pe toate și-o lacrimă îmi storci
Te duci, copilărie, și nu te mai întorci.
Nu mai există basme, nici eu nu mai exist
Balaurul e șmecher, iar Făt Frumos e trist
S–au inventat claxoane, adio zurgălăi
Te duci, copilărie, cu toți eroii tăi.
Un prof ce ne-nvățase cum să plantam stejari
A defrișat pădurea vânzând-o pe dolari
Cu cât urcam în vârstă ne suntem mai străini
Te duci, copilărie, și devenim haini.
Bunica și bunicul ce mă-nveleau cântând
Sunt doua cruci de piatră și tac pe sub pământ
Și mai era și crângul, și-un râu și niște tei
Te duci, copilărie, pe toate mi le iei.
Din tinda casei mele, când mama îmi vorbea
Fugeau din boltă norii și soarele zâmbea
Iar tata orice teamă din vis mi-o spulbera
Te duci, copilărie, cu fericirea mea.
Făceam pe-atunci războaie cu săbii mici de nuc
Iar după bătălie mergeam să bem un suc
Azi ne-omorâm pe bune, prin diferite căi
Te duci, copilărie, și devenim mai răi.
Ma zgâriam pe brațe urcând in corcoduș
Iar cel mai bun prieten era un cățeluș
Eram atat de veseli fugind prin porumbiști
Te duci, copilărie, si devenim mai triști…
Pe-atunci orice ninsoare mă bucura nespus
Iar ploile de vară păreau să cadă-n sus
Acum la doctor mergem, plecându-ne umili
Te duci, copilărie, și devenim fragili.

20 iun. 2014

La final de studii


Mă bucur c-a avut ambiţia asta. Niciodată nu-i prea târziu să-ţi realizezi un vis.
Felicitări dragului meu, drag!


7 iun. 2014

3 iun. 2014

1 iun. 2014

Un pachet de nervi

N-am mai scris nimic despre persoanele dragi din familia mea. Acum, simt nevoia s-o fac pentru a mă descătuşa. Cât aş vrea să-i feresc de enervări, copiii mei le caută cu lumânarea şi-mi transmit şi mie o stare de agitaţie, cu diferenţa că eu am o anumită vârstă şi trec mai greu peste un anumit disconfort emoţional.