http://www.lasertriodental.ro/

Materiale stomatologice

http://www.lasertriodental.ro/

Un gând

Faceți căutări pe acest blog

AMESTECATE

Totalul afișărilor de pagină

27 mai 2009

Ispite...

ispitele-la-panda
Va sunt datoare cu continuarea la postul de mai sus.
Incepand cu ora 12 s-a pornit tavalugul ispitelor.
Am dat drumul la hidrofor pentru a continua operatiunea de umplere a piscinei cu apa, numai ca debitul paraului, de unde se face alimentarea, este in scadere din cauza secetei, si, in loc de apa, a intrat aer in pompa, si s-a oprit alimentarea cu apa la toate robinetele.
Apoi, am pus ceva de mancare pe foc si am plecat la izvor sa iau apa minerala. Cand m-am reintors, dupa ceva timp, casa era plina de miros de gaze, fiindca s-a terminat butelia si s-a stins focul, iar restul de gaz a iesit afara.
Toata ziua am avut certuri cu nepotul meu care nu voia s-aduca apa din parau pentru completare in piscina.
Sotul meu a fumat mai mult ca de obicei, in compania unui prieten, a stat mult afara, si, desi sub umbrela, radiatiile si-au spus cuvantul, si, seara, cand a dat masina cu spatele ca sa plecam acasa, a confundat stanga cu dreapta si a bagat-o printre bolovani, si tot eu am fost gasita vinovata de acest lucru, ca sa-si scuze el gafa.
Am crezut ca nu mai ajung acasa de teama sa nu i se intample la fel si pe sosea, unde era o circulatie infernala.
Si, cum astea nu erau suficiente pentru o zi, un alt nepot de-al meu, de frate, si-a lasat masina pornita, la izvor, ca sa bea o gura de apa, si ea a intrat in parau, cu botul. Era ora 2 noaptea, asa c-a lasat-o acolo, pana a doua zi.
Spuneti, nu-i prea mult pentru o singura zi, si aceasta fiind si duminica, zi de odihna, pace, inaltare sufleteasca, cand se incarca bateriile pentru o noua saptamana?

25 mai 2009

Ispitele, la panda

Am fost sambata si duminica la mami, la tara.
Mai ales ziua de duminica o prevedeam a fi plina de binecuvantari, deoarece era un timp minunat, numai bun de petrecut cu cei dragi.
Am purces la drum, dis-de-dimineata, pentru a nu ne prinde caldura in trafic.
La primele ore a fost super:am scos-o pe mami afara, am cantat cu ea cantece duhovnicesti, lasand-o pe ea sa spuna versurile, mi-a recitat psalmul 1- cap-coada-, fara niciun ajutor. Si, din nou, am ramas uimita de acuratetea memoriei sale cand e vorba de cele sfinte.
Numai ca, incepand de pe la ora 12, a inceput calvarul....

Urmarea:pe maine

23 mai 2009

Recunostinta mamei!

As dori ca toti copiii sa-si iubeasca si respecte parintii asa cum o facem noi.
Nu spun ca nu sunt enervanti uneori, dar de vina sunt boala, neputinta lor fizica, faptul ca se simt inutili.
Mama spunea mereu, cu mândrie, că noi, copiii ei, am făcut o sută de ani de şcoală, în total, şi nu greşea cu nimic, draga de ea. Îi datorăm aceste succese ale noastre şi îi mulţumim pentru sacrificiul ei, pentru că nouă ne dădea părţile bune dintr-un pui, iar ea mânca gâtul, capul sau chiar ghearele  Ea a fost şi este, încă, creierul acestei familii numeroase.
Ea a dus greul în gospodărie şi a fost promotorul realizărilor noastre, pe când tata, scumpul de el, era executantul muncii fizice, brute, istovitoare, pe care o făcea cu drag, fără să comenteze, vreodată, dorinţele mamei.
Nu au făcut, niciodată, diferenţă între noi, copiii lor şi cei care ne-au devenit jumătăţi, pe care îi iubeau, îi respectau, se rugau pentru ei şi îi apreciau.

Paraul Varmaga

Vatra satului meu este strabatuta de Paraul Varmaga.
La intrarea paraului in sat, s-a format o mare prapastie, datorita alunecarilor de teren, locul respectiv primind un nume semnificativ:"Huluituri", care mi-a populat visele copilariei cu cosmaruri, deoarece veneam de la bunica maternala, in toiul noptii, cocotati in varful carului cu fan, si ma temeam sa nu se rastoarne carul si sa ajungem in acel hau.
Nici astazi nu imi place sa circul pe acolo, din acelasi motiv.

21 mai 2009

Satul Banpotoc

Satul meu este asezat in partea de est a comunei Harau, jud. Hunedoara, pe malul Muresului, la poalele Muntilor Metaliferi.
Se afla pe o zona joasa de lunca, si una de dealuri. Cel mai ridicat varf are 638 m, numit "Varful Cornetului".
Zona de dealuri reprezinta 70% din suprafata satului.

Sursa:"Toponimia romaneasca"-Iorgu Iordan

18 mai 2009

Culmea culmilor!

Sambata aceasta, m-am dus in satul meu, unde va spuneam ca exista apa minerala, si unde vin sute de masini sa ia apa.
Doar ca atunci, ca niciodata, erau cata frunza si iarba. Era o zi torida si cred ca-i batea soarele in cap, incat oamenii erau surescitati la culme.
Mentionez ca altadata, apa se lua din coltul casei mele, fiind adusa la suprafata cand s-a sapat, in '58, fundatia pentru casa.
M-am dus sa iau si eu apa de la izvor, care acum e din jos de casa mea, unde s-a forat la 80 de metri adancime, si, astfel, s-au captat toate izvoarele din jur, inclusiv cel din curtea mea. Normal ca nu m-am asezat la coada, ca sa astept pana ce ceilalti vor umple sute de sticle, ci mi-am facut loc, deoarece eu aveam doar 2 sticle, ca ma astepta mami si-i era sete. Numai ca un domn m-a dat la o parte, eu i-am atras atentia ca apa vine din gradina mea. Altul, ce putea sa-mi fie fiu, imi spune ca satenii sa stea la coada ca si ei, cei veniti din alte localitati. Credeti ca e normal?Maine-poimaine, ne invadeaza satul si ne interzic sa mai luam apa.
Si asa nu mai putem accede pe la casele noastre, ca "intrusii" parcheaza paralel cu izvorul, de-o parte si de alta, blocandu-ne accesul, cand exista loc de parcare berechet, mai departe putin de izvor.
Cand vom invata sa respectam niste reguli?Unde sunt civilizatia si bunul-simt?
Iau apa gratis, si nesimtirea e la ea acasa.

16 mai 2009

Lucru de mantuiala

Cand sa instalez piscina, constat ca nu era nimic tradus la instructiuni in limba romana.
Dau sa umflu piscina, nu era pompa pentru asa ceva, doar pompa de reciclare. Si, asa, pana la toamna, cred ca voi reusi si eu o data sa ma scald, daca nu vine seceta si nu mai exista apa in parau, de unde tragem noi cu hidroforul..
Ce mai, lucru de mantuiala in magazinele noastre.
Si uite asa, se scrie odiseea piscinei...

14 mai 2009

Exempul propriu

La noi in sat, vin multe masini sa ia apa minerala. Gratis! Doar ca oamenii se cred la ei acasa, arunca sticle pe unde apauca, si, mai ales, in pîrîu, parcheaza masinile paralel cu izvorul, sa le fie cat mai comod, sa nu duca sticlele prea departe la masini, numai ca uita ca mai trebuie sa treaca si altii cu masina pe langa ei, si locul este destul de ingust.

In fata izvorului curge un pîrîu, si salciile de pe malul lui sunt bune de dig pentru largirea soselei. Piatra-travertin- exista la doi pasi, asa ca ceea ce lipseste, sunt bratele de lucru.
Sambata, le-am propus beneficiarilor acestei licori minunate-apa minerala-sa ia fiecare cate 2 pietre si sa le aduca pentru largirea soselei, socotind ca 2 inmultit cu aproximativ 200 de oameni-cati vin pe zi, in sat, am putea amenaja tot satul. Mentionez ca avem sosea asfatata in tot satul, dar acolo, este vorba sa se largeasca putin locul pentru a nu ne incomoda unii pe altii.
Dac-am vazut ca nimeni nu se urneste, desi m-au aprobat, am zis sa dau eu exemplu, si am adus 3 pietre, au mai venit trei barbati, care au adus alte pietre, si asa s-a conturat ceva.
Au fost si din aceia care n-au zis nimic-poate m-au injurat in gand- dar nici n-au pus mana, ci s-au urcat in masini sau pe biciclete si au sters-o englezeste.
Eu imi voi continua "opera" de amenajare a soselei, in folosul tuturor, spre disperarea alor mei, care se tem ca ma mai si ia cineva la bataie.

11 mai 2009

Nu era de acord...

Fratele meu, care vede cel mai mult de casa parinteasca, nu era de acord sa cumpar piscina, cica o sa vin eu cu prietele mele si o sa stam"dezgolite" in curte, si ne rad oamenii.
Numai ca eu am cumparat-o si el a amenajat locul unde credea ca voi instala un pavilion.
Ieri, in timp ce definitiva lucrarea, nu am mai rezistat si i-am spus care este destinatia acelui loc.
Intr-un final, a acceptat, cu resemnare, si a inteles ca doar noi, membrii familiei, ne vom scalda in "scaldatoare", cum zice mami.
Uff, am respirat usurata, ca totul s-a terminat cu bine, si nu l-am suparat prea tare pe fratiorul meu scump, cel mai mic dintre baietii mamei!

8 mai 2009

Primavara, primavara!



Singure!

M-am legat la cap...

Acum cateva zile, mi-am luat o piscina. Am avut discutii cu ai mei ca unde s-o instalez, ca nu e loc, ca o fi, c-o pati!
Pana la urma, am gasit locul adecvat, dar am alta bataie de cap, ca trebuie amenajat acel locsor, asa ca, daca m-am legat la cap cu piscina, o sa trebuiasca sa rezolv si cu amplasamentul.
Cand totul va fi gata, toti se vor bucura de binefacerile apei si ale soarelui, iar eu, vazandu-i fericiti, voi uita de inconveniente.
O sa va aduc o poza, cand totul va fi gata.

5 mai 2009

Tot despre satul meu

Am gasit acest comentariu care se refera si la satul meu, Banpotoc.

Comentariu: "
Din pacate nu se face nimic pentru bogatiile naturale existente in subsol. In zona Banpotoc, Harau, Chimindia, Bobalna sunt ape termale valoroase care puse in valoare ar aduce bani frumosi localitatilor respective. Oamenii ar putea trai bine din turism. Nu inteleg de ce nu se demareaza construirea unor statiuni in aceste zone. Autoritatile care ar da aprobari asteapta spaga? Oamenii zonelor respective ar trebui sa insiste pe aceasta tema".

Sincer, daca ar aparea o statiune, satul si-ar pierde din linistea si savoarea lui de veacuri.
Si asa, cu venirea a zeci de masini pentru apa minerala, oamenii dau muzica la maxim, arunca peturi peste tot, mai ales in parau, parcheaza aiurea, cat mai aproape de izvor, impiedicand trecerea altor masini. De, asa-i romanul nostru; lui sa-i fie bine si comod, ceilalti pot sa-si rupa capul...si masina. Si asta tine de educatie, nu credeti?
Poate citesc si cei in cauza...

Apreciere sincera

Am fost ieri la Primaria din Harau, de care apartine satul meu natal si am ramas placut impresionata de felul in care arata cladirea, birourile. Sunt ca si cele admirate de mine, prin anii '90, in Franta, cu ocazia unei vizite, impreuna cu un grup de consateni, in Vineuil, pe Valea Loarei.
In fata primariei s-a amenajat un frumos si util parc cu banci, locuri de joaca pentru copii, alei cu arbusti, flori.
Merita sa vedeti totul la fata locului.
Ma bucur cand vad ca se misca ceva si in tarisoara mea scumpa.

3 mai 2009

Indolenta cat se poate

Acest articol mi-a fost inspirat de postarea saracie-lucie.
Observ, prin emisiunile televizate, si pe unele bloguri, ca multe case arata ca vai de lume, darapanate, mai rau ca ultimile bordeie a poporelor care nu stiu ce-i civilizatia, care n-au mai vazut varul de cand au fost construite.
Oare e asa de greu sa cerem, daca nu ne permitem sa cumparam, cateva kg. de var, o bidinea si sa ne "spoim" casele?
I-am propus si fiului meu, care nu dispunea de suma necesara angajarii unui zugrav profesionist, sa-si zugraveasca singur apartamentul.
Eu i-am cumparat materialele, si am stat langa el. A inceput cu baia, apoi, cu holul si bucataria, si, in final, si-a zugravit si camerele.
Nu e opera de arta, dar niciun profesioniost nu facea mai bine, si-i lua si o caruta de bani.Am patit-o pe propria-mi piele...
Puneti mana, fratilor, si nu va mai plangeti ca sunteti saraci.
In plus, satisfactia muncii proprii nu se compara cu posesia niciunui palat!

2 mai 2009

Varmaga


Pentru ca am amintit de multe ori despre satul bunicii mele maternale, Lina Urs, zisa a lu'Verzari-porecla de care ma rusinam cand eram mica, ma bucur c-am gasit aceasta prezentare a acestor locuri care mi-au marcat in mod pozitiv copilaria, si de care-mi aduc aminte cu nostalgie.

" Unul dintre satele din Romania unde merita se mergi in drumetii, este satul Varmaga.
Situat in Muntii Metaliferi, la poalele Muntilor Auriferi, intr-o depresiune sub Varful Gurguiota, satul Varmaga se intinde de-a lungul unui fir de apa pe o lungime de mai bine de 7 km. Strajuit in partea de nord de catre cariera de piatra de pe Varful Lidisoimea (-sursa de piatra pentru aripa de est a Casei Scanteii din Bucuresti-). In partea de rasarit strajuieste o zona carstica presarata cu grote si pesteri spre hotarul renumitului Geoagiu-Bai.
Daca aruncam o privire spre sud de pe dealul Chicera, la mai putin de 15 km peste raul Mures se poate admira municipiul Deva peste care de mii de ani srajuieste o veche cetate dacica iar in zare apar cosurile de la furnalele Hunedoarei si cocseriille Calanului.
Cu masina se poate ajunge aici usor, in mai putin de 20 de minute pe un drum de la Deva pana la intrarea in sat sau pe drumul de tara pietruit de-a lungul vaii de la Bampotoc, daca se vine dinspre Simeria.
Satul pare ca dainuie din perioada daco-romana - o dovedeste o aductiune de apa cu tuburi ceramice pe paraul Barsaiana de la un izvor folosit si astazi de localnici printr-o noua retea de tevi care alimenteaza cu apa cateva zeci de case. Cel mai interesant lucru este insa ca debitul paraului ramane constant indiferent de conditiile climatice in toate cele 365 zile ale anului.
Pe culmea unui deal aflat pe islazul unde pasc animalele satului exista un izvor, numit Stiburoi, pastrand debitul constant chiar si in cele mai secetoase veri. La fel ca in majoritatea satelor de munte biserica strajuieste de pe cel mai inalt deal. In partea de sud a cimitirului s-au descoperit stravechi cuptoare de ars ceramica si calcarul din care se obtinea varul.
Din cercetarile facute de un colectiv de specialisti s-a constatat o foarte puternica manifestare a radiatiei HARDTMAN in jurul varfului Lidisoimea, unde de altfel s-a si infiintat de cativa ani un centru de recuperare si recreere - Casa Harului.
Interesant este ca laptele de la vacile din sat se poate pastra la frigider chiar mai bine de o saptamana fara sa se strice iar proaspat baut nu da manifestari de colita.
Dintre obiceiurile satului romanesc ,cel mai bine pastrat si respectat ,ramane CRACIUNUL cand tot satul miroase a colaci si sarmale iar ulitele rasuna de colindele cetelor de colindatori si calusari. Acum mai ales ,nici o poarta nu este inchisa si intreaga noapte luminile de la ferestre nu se sting ca semn ca se asteapta colindatorii care au un cu totul alt repertoriu decat cel auzit la radio si Tv.
Cei doritori de o excursie interesanta pot face o iesire la padure pana la Ghetari, unde in luna iulie mai poti tine in mana zapada iernii trecute pastrata intre stanci sau sa bei un pahar de apa limpede precum cristalul atat de rece incat iti abureste paharul in arsita verii.
Cautatorii de comori se pot indrepta spre zona aurifera a Sacarambului unde se afla cele mai vechi mine aurifere ale Carpatilor - un apus de soare petrecut aici intre gardurile si pe ulitele pavate cu piatra scoasa din mina si pline de pirita aurifera e de-a dreptul mirifica,te face sa te simti intr-o lume a povestilor .
Aerul proaspat de munte si linistea apasatoare, impreuna cu radiatiile Hardtman merita incercate macar pentru o noapte... o noapte in Varmaga. Niciunde nu va veti putea reincarca bateriile ca aici...poluarea, zgomotul aici sunt doar o amintire,doar liniste si mirosul placut al florilor de camp".
Sursa


Avem pensiune in sat

Vila_Castelul_Maria
Aceasta pensiune este situata pe locul unui vechi castel si atrage numerosi turisti din tara si strainatate.
"Vila CASTELUL MARIA se afla in satul Banpotoc, pe valea raului Varmaga.
Puncul de atractie al vilei il reprezinta parcul propiu amenajat cu gradina flori, gradina de vara, livada, terasa acoperita".